Manastirea Bistrita

Manastirea BistritaÎntre vetrele de credinţă ortodoxă şi de cultură românească ce înnobilează trecutul acestei ţări, Mănăstirea Bistriţa ocupă un loc deosebit, numărându-se printre cele mai vechi ctitorii voievodale, adăpostind oseminte domneşti şi fapte de neuitat din istoria şi viaţa spirituală a poporului nostru.

Situată la aproximativ 8 km de limita vestică a oraşului Piatra-Neamţ, în comuna Viişoara (actualmente comuna Alexandru cel Bun), Mănăstirea Bistriţa a dăinuit timp de peste şase veacuri la adăpostul culmilor împădurite care o înconjoară, înfruntând – ca toate lăcaşurile noastre de credinţă şi cultură – năpraznicele încercări ale istoriei.

După tradiţie, începuturile obştei monahale din Bistriţa moldavă s-ar situa în timpul domniei lui Petru I Muşat, la asfinţit de secol XIV, când s-a ridicat aici o modestă bisericuţă de lemn, prin osteneala ieromonahului Pafnutie. În locul acesteia, Alexandru cel Bun a zidit – în 1402 – o frumoasă biserică de piatră, de peste 30 m lungime, cu pronaos, gropniţă, naos şi altar, pentru a-i fi loc de veşnică odihnă, lui şi familiei sale.

Actul fondator al lui Alexandru cel Bun nu a fost deloc întâmplător, înscriindu-se pe linia preocupărilor acestuia de consolidare a bisericii ortodoxe, pentru a o transforma într-un adevărat stâlp de susţinere a edificiului tânărului stat feudal independent. Că Mănăstirea Bistriţa ocupa un loc important în sistemul religios şi instituţional creat de Alexandru cel Bun, o dovedeşte şi actul din 7 ianuarie 1407 emis de Mitropolitul Iosif Muşat – cu acordul voievodului – prin care acest lăcaş era pus pe picior de egalitate cu Mănăstirea Neamţ, stabilindu-se o conducere comună a acestor două aşezăminte, în persoana preotului chir Domentian:

Prea Sfinţitul Mitropolit chir Iosif al Moldovlahiei, cu bunăvoinţa lui Dumnezeu şi a Preacuratei lui Maici şi a sfintei Lui Înălţări, mănăstirea vlădiciei mele, Io Alexandru Voievod, domn al Ţării Moldovei, şi am dat această mănăstire mai înainte zisă popii chir Domentian, de asemenea şi mănăstirea Uspeniei (Adormirea) Preacuratei Născătoare de Dumnezeu cea de la Bistriţa, ca să fie aceste mănăstiri nedespărţite una de alta, pentru că sunt amândouă ale vlădiciei mele …

De-a lungul mai multor ani, ctitorul înzestrează Mănăstirea Bistriţa cu numeroase sate şi moşii, asigurându-i şi alte surse de venituri. Suficient să amintim că numai pe baza hrisovului din 6 ianuarie 1411 mănăstirea primeşte două sate şi biserica de la Bohotin împreună cu zece butii de vin, zece „coloane de grâu” şi tot atâtea postavuri de Cehia, în fiecare an. Dacă adăugăm la acestea şi vămile de la Bârlad şi Tazlău, iar în timpul lui Ilie Vodă şi pe cea de la Bacău, putem să ne facem o imagine mai clară cu privire la forţa economică la care ajunsese mănăstirea în decurs de numai trei decenii.

După ce în 1418 Doamna Ana a fost aşezată sub lespedea din gropniţa bisericii, la 1 ianuarie 1432 a fost adus şi Alexandru cel Bun în mormântul dinainte pregătit, încheind astfel o domnie lungă şi rodnică pusă în slujba întăririi statului feudal şi principalelor instituţii ale acestuia.

La sfârşit de veac, în 1498, Ştefan cel Mare şi-a înscris numele printre ctitorii de la Bistriţa ridicând o impunătoare clopotniţă cu paraclis, după cum rezultă şi din inscripţia votivă încastrată în peretele sudic al construcţiei:

Evlaviosul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit această clopotniţă şi biserică aşeză într-însa, întru numele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou din Cetatea Albă, pentru rugăciunea sa şi a Doamnei sale, Maria, şi a copiilor lor, în anul 7006 (1498), şi tot în anul acela le-a şi săvârşit, în luna lui septembrie, 13 zile.

3 comentarii la Manastirea Bistrita

  1. Maria Manea spune:

    As dori sa stiu daca parintele Policarp se afla si acum in slujba la manastirea Bistrita?Multumesc!Marilena

  2. moraru oana spune:

    Am fost de multe ori la aceasta manastire in slujea un preot calugar Stelian.
    Ultima oara cand am fost nu l-am mai gasit acolo ati putea sa-mi dati va rog frumos o informatie unde a fost mutat.

    Va multumesc
    Moraru Oana

  3. […] de către doritorii de turism ecumenic sunt: – Mănăstirea Pangarati – Mănăstirea Agapia – Mănăstirea Bistriţa – Mănăstirea Horaiţa – Mănăstirea Neamţ – Mănăstirea Petru Vodă – Mănăstirea Războieni […]

Adaugă comentariul tău

©2007-2017 Pensiunea Balad'oR | Cazare in Bicaz Neamt | Pensiune in Bicaz Neamt | Sus